miercuri, 28 decembrie 2016

Tradiții şi obiceiuri româneşti, de Anul Nou


Multe au fost obiceiurile populare de Anul Nou, dar putine s-au perpetuat si s-au pastrat pana in zilele noastre. Printre cele mai cunoscute obiceiuri populare, care insa se practica si in prezent sunt:


URATUL COLINDĂTORILOR. Obiceiul datează din cele mai vechi timpuri, iar vacarmul produs de bice şi de buciume ar alunga forţele malefice: insectele dăunătoare, seceta, blestemele etc. Dintre alaiurile de colindători se disting capra, urşii, căiuţii, moşii şi babele. Umblatul cu "capra" e un obicei popular în Moldova, Ardeal, Muntenia şi Oltenia, acolo unde capra e numită “brezaia”, din cauza înfăţişării pestriţe.



joi, 22 decembrie 2016

Amintiri despre Moş Crăciun


Legendele si povestile despre Mos Craciun sunt multe si variate, caci nu putini sunt cei care cred in existenta mosului darnic, care in fiecare an, in noaptea de Craciun, imparte daruri copiilor cuminti. Si pentru ca nu se stie exact unde locuieste Mosul - se presupune doar, ca intr-o tara nordica - el a primit diverse nume, de la toate popoarele lumii.

Astfel, Mos Craciun in Romania, este cunoscut ca:

Kris Kringle sau Father Christmas, in Anglia,
De Kerstman, in Belgia,
Babbo Natale, in Italia,
Weihnachtsmann sau Sankt Nikolaus, in Germania,
Jultomten sau Christmas Brownie, in Suedia,
Kanakaloka, in Hawaii,
Viejo Pascuerro, in Chile,
Père Noel, in Franta
Hoteiosho sau Santa Kurohsu, in Japonia,
Ded Moroz, in Rusia.

Una dintre legende spune ca "Moș Crăciun a existat demult și că era un bătrân care făcea jucării. Îi plăcea atât de mult acest lucru, încât le făcea pe tot parcursul anului, iar pe data de 25 decembrie el le vindea la un târg (le vindea foarte ieftin, pentru că oamenii nu erau prea înstăriți). Într-o zi, de Crăciun, pe drumul de întoarcere de la târg spre casă, bătrânul zărește la fereastră trei copii care nu primiseră nimic în acea zi specială.

Bătrânul vede că acei copii sunt trişti şi doreşte să le ofere ceva; nu mai avea nicio jucărie la el, pentru că era prima dată când le vânduse pe toate. Şi-a dorit atât de mult să le dea o jucărie în dar şi aşa, printr-o minune, pe fundul sacului a apărut una. În felul acesta, le-a făcut o bucurie copiiilor. 

Atunci şi-a dorit să poată să facă jucării pentru toţi copiii, chiar şi pentru cei sărmani, care nu pot să-şi cumpere jucăriile mult visate. În faţa lui a apărut o căprioară rănită. Bătrânul a bandajat-o, iar aceasta, în semn de mulţumire, a făcut să apară renii şi sania. Straiele vechi şi zdrenţuite ale bătrânului s-au schimbat în unele frumoase şi roşii. Aşa a apărut Moş Crăciun."

marți, 20 decembrie 2016

21 Decembrie, noaptea cea mai lunga. Solstițiul de iarna.


Solstiţiu înseamnă "soare nemişcat". În emisfera nordică, în care se află şi România, 21 decembrie este prima zi de iarnă astronomică - cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte a anului. De la această dată, ziua începe să crească iar noaptea se scurtează.   

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an. 

Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează, cu aproximaţie, din 2050 i.Hr. şi se presupune că au fost astfel poziţionate încât lumina soarelui la apus la dată solstiţiului de iarnă să cadă într-un fel anume.
 


Patru momente importante sunt pe parcursul unui an: cele două echinocţii, primăvara şi toamna, precum şi cele două solstiţii, vara şi iarna. Miercuri seara (21 decembrie 2016, ora 21.44), Soarele va intra în semnul Capricornului şi noi trăim momentul solstiţiului de iarnă, care marchează începutul iernii astronomice.

Este momentul când planul determinat de centrul Soarelui şi de axa de rotaţie a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului, iar unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mic. În consecinţă, atunci când în emisfera nordică are loc solstiţiul de iarnă, în emisfera sudică are loc solstiţiul de vară (unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiaza este cel mai mare), fiind ziua cea mai lungă din an.


joi, 15 decembrie 2016

Capela Arhiereilor, Panteonul Blajului


Blajul a fost leaganul unor evenimente memorabile din istoria poporului roman si locul care a tinut nestinsa flacara luptei pentru emancipare sociala si nationala in constiinta poporului roman. 

Blajul este atestat documentar pentru prima data in anul 1271, printr-un document semnat de regele Ungariei, Stefan al  V-lea. Numele localitatii provine de la de la Blasiu, fiul lui Hebord. Ulterior, in anul 1346, localitatea este atestata sub numele de “Balazsfalva”.

La Adunarea Nationala din 3-15 Mai 1848 de pe Campia Libertatii, prezenta unor fruntasi revolutionari din Moldova si Tara Romaneasca a imprimat acestei adunari profilul solidaritatii generale romanesti. Cu acest prilej poporul si-a exprimat dorinta de unire prin cuvintele “Noi vrem sa ne unim cu tara”.

Blajul a fost concomitent centru istoric, cultural şi nu in ultimul rand, religios. Oriunde ai calca e aproape imposibil sa nu gaseşti o reprezentare a lucrurilor despre care ai citit în cartile de istorie. Inca de la 1754, Blajul  a fost numit „Oraşul Școlilor”.

La Blaj a „răsărit Soarele românilor” spunea Ion Heliade Rădulescu, primul preşedinte al Academiei Române, caci aici, in anul 1754, datorita episcopului Petru Pavel Aron, si-a deschis portile prima scoală publică cu limba de predare romana. Mai tarziu, poetul naţional Mihai Eminescu care avea sa viziteze mica urbe de la confluenta Tarnavelor, ii va da un nume cu rezonanţă peste veacuri: „Mica Romă”. Astăzi ne mandrim cu faptul ca aici, in "Orasul scolilor", s-a predat pentru prima dată in limba romana si au fost tiparite primele manuale romaneşti.

 In 1761 la Blaj se organizau primele spectacole de teatru din tara, iar la 1881, Alexandru Borza infiinta prima gradina botanică scolara din lume, pe langă o scoală secundara, gradina care exista si astazi. Centru al greco-catolicismului, Blajul se lauda si astazi cu cel mai mare iconostas din Romania aflat in Catedrala "Sfanta Treime".

Nu intentionez insa, sa scriu astazi despre orasul de care mi se leaga intreaga viata, ci o voi face probabil altadata, cand ma voi fi documentat mai bine, iar cunostintele dobandite in anii de scoala, imi vor fi improspatate. Ceea ce vreau azi, este sa istorisesc cate ceva, despre mica bisericuta prea putin stiuta in afara orasului, dar binecunoscuta in lumea crestina si mai ales, comunitatea greco-catolica, drept "Capela Arhiereilor".

luni, 12 decembrie 2016

Budapesta (partea a II-a): Dunare, gulyas, kolbász si cladiri neogotice


urmare de aici
 
In ultima zi a sederii noastre in Budapesta, desi obositi, pornim dis de dimineata sa infruntam ploaia marunta si deasa, pentru a vedea cat mai mult cu putinta, din minunatul oras maghiar. Vremea este inchisa si nu sunt semne ca soarele s-ar putea arata astazi, insa vantul salbatic care ne-a biciuit fetele intreaga zi de ieri s-a potolit, asa ca, inarmati cu umbrele si haine potrivite, pornim iarasi prin oras.

Constienti ca doar o zi nu ne va fi de ajuns sa vedem tot ceea ce ne-am propus, astazi avem in plan cel putin trei obiective, la care sa ajungem: Piata Mare din Budapesta, Marea Sinagoga de pe strada Dohány si cladirea Parlamentului ungar.

Arhitectura Budapestei este una eclectica, ce imbina o multitudine de stiluri: baroc, neoclasic, neogotic si Art Nouveau, cladirile sale incantandu-ti privirile la tot pasul. Asa cum am putut constata, este un oras cosmopolit si din acest punct de vedere, putand rivaliza cu orice capitala europeana, din punct de vedere al arhitecturii si nu numai.


vineri, 9 decembrie 2016

Budapesta (partea a I-a): Dunare, gulyas, kolbász si cladiri neogotice


De mult timp ne doream sa vedem Budapesta, insa timpul si viata au facut in asa fel incat abia acum, in anii din urma,  sa o putem vizita. Se spune ca e una dintre cele mai frumoase capitale ale Europei Centrale, poate chiar mai frumoasa decat Praga. De e asa sau nu, nu pot sa spun, fiindca la Praga am fost doar o zi, in trecere, insa cu siguranta Budapesta e un oras superb.

Cadoul de Craciun pe care ni l-am facut in urma cu doi ani, a fost o mica escapada in superbul oras de pe malurile Dunarii, o excursie de numai 3 zile, dar care avea sa ne mearga la suflet si sa ramana acolo, pentru mult timp.

Urma sa ne intalnim la destinatie cu sora lui Marius si sotul ei, cu care aveam sa petrecem cele trei zile, dupa care, sa revenim in Romania, pentru sarbatorile de iarna. Si pentru a surprinde mai bine spiritul Craciunului in orasul pe care aveam sa-l vizitam, am programat ca aceasta scurta calatorie sa aiba loc cu putin timp inaintea Craciunului. Am pornit la drum asadar, in data de 20 decembrie, urmand a ne intoarce acasa pe 23, tocmai la timp pentru Ajun.

luni, 5 decembrie 2016

Traditii si obiceiuri de Mos Nicolae



Cine a fost Mos Nicolae?

Mos Nicolae este, de fapt, sfantul cu acelasi nume, nascut in secolul al IV-lea in Bethleem, Orientul Mijlociu. Legenda spune ca binefacatorul a venit pe lume intr-o familie instarita, insa si-a pierdut ambii parinti in timpul unei epidemii. Ramas orfan, Sfantul Nicolae si-a dat intreaga avere celor nevoiasi, a infaptuit minuni cu cei bolnavi si a salvat de la moarte crestini care s-au rugat.

Obiceiul cadourilor in ghete isi are orginea in legenda celor trei surori sarace ajutate de Sfantul Nicolae sa se casatoreasca. Pentru fiecare dintre ele, sfantul a lasat cate un sac de aur pe prispa casei, care sa serveasca drept zestre pentru viitoarele mirese. Pandit de tatal fetelor cand a adus zestrea pentru maritisul mezinei, identitatea Sfantului Nicolae care introducea saculetul cu aur pe hornul casei a fost dezvaluita tuturor. De aici provine si obiceiul agatarii sosetelor de semineu.

In secolul al XII-lea, calugaritele franceze au fost inspirate de faptele de milostenie ale Sfantului Nicolae si au inceput sa faca daruri familiilor nevoiase in ciorapi. Atunci a luat nastere Mos Nicolae, figura emblematica a bunatatii si a minunilor divine.

Ziua de 6 decembrie ii este inchinata Sfantului Nicolae, deoarece pe aceasta data se crede ca acesta a incetat din viata in anul 342 in Myra, Turcia, dupa ce a fost intemnitat pe vremea in care crestinii erau persecutati.