De prin Transilvania (IV): Cetatea Făgărașului

urmare de aici

S-a terminat vacanta de toamna si trebuie sa pornim spre casa. De ce sa nu transformam insa si calatoria de intoarcere intr-un placuta? Zis si facut! Ne intoarcem asadar prin Sibiu acasa, ca sa putem opri la Fagaras si sa vedem minunatia de cetate de acolo. De mult timp era "programata" pentru o vizita, insa din cauza ca eu am tot incurcat itele anul acesta, abia acum i-a venit randul.

Plecam de dimineata din Brasov, unde ne-am petrecut ultimele zile de concediu si nu pentru ca ne-ar lua mai mult de o ora sa ajungem la cetate, ci pentru a avea mai mult timp la dispozitie ca sa o vizitam. Timpul se scurge foarte repede si iata-ne ajunsi deja, aproape de zidurile cetatii.

Marturisesc ca cetatea arata exact asa cum am vazut-o de atatea ori in poze si este cea mai impresionanta constructie medievala pe care am vazut-o in Romania. Poate doar Castelul Corvinestilor de la Hunedoara sa-i stea alaturi ca frumusete si eventual Castelul Bran. Acestea din urma sunt insa castele si nu prea poti sa le compari cu o cetate. Pentru cine nu stie cum arata Cetatea Făgărașului, iata o fotografie aeriana, care cred ca este relevanta:

sursa foto: info-fagaras.ro

Vremea nu prea tine cu noi astazi, caci e destul de intunecat cerul si pare ca se pregateste de ploaie. Ne grabim sa luam biletele de intrare si sa patrundem pe poarta cetatii, ascultand sfatul doamnei de la casa, care ne indeamna sa vizitam mai intai, cetatea la interior. Ulterior vom constata ca n-a fost o idee prea inspirata, caci turul exterior al cetatii l-am facut in timp ce peste noi se revarsa o ploaie marunta, de toamna.

Putina istorie (sursa: Wikipedia): Cetatea Făgărașului dateaza din secolul al XIV-lea, cand a inceput constructia ei, din motive ce tineau desigur, de aparare a Transilvaniei, de cotropirile tatarilor si ale turcilor.

Cu putin timp inainte de Unirea celor trei principate de catre Mihai Viteazul, mai precis in 1599, in urma campaniei desfasurate de catre acesta in Transilvania, Cetatea Făgărașului a fost luata in posesie si daruita sotiei sale, Doamna Stanca.

Mihai Viteazul a acordat o atentie deosebita Fagarasului datorita pozitiei sale strategice, in timpul sau cetatea beneficiind de numeroase lucrari de consolidare si intarire ale zidurilor si turnurilor de aparare.

Un secol mai tarziu, adaptarile de constructii si adaugirile la care este supusa Cetatea Fagarasului vor culmina cu transformarea sa intr-o fastuasa resedinta princiara, aceasta fiind perioada de apogeu a istoriei acestui monument. Astfel,  Cetatea Fagarasului devine resedinta a principilor Transilvaniei si centru politico-administrativ al marelui domeniu al Fagarasului.

Incepand cu anul 1696, dupa patrunderea armatei imperiale austriece in Transilvania, Fagarasul devine proprietate a Coroanei Habsburgice, devenind cazarma, apoi inchisoare militara.

In anul 1721, Fagarasul a devenit sediu al Episcopiei Române Unite cu Roma (greco-catolică), resedinta episcopului fiind la etajul intai al aripii de sud a castelului. Episcopul Ioan Giurgiu Patachi a preferat cu toate acestea, sa locuiasca la Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos, iar ulterior, Inocentiu Micu-Klein si-a mutat resedința episcopală de la Fagaras la Blaj, in 1737.
 
In epoca moderna, in anii comunismului, cetatea a servit drept inchisoare pentru detinutii politici, iar intre dupa anul 1960, cetatea este dezafectata , incepandu-se totodata vaste lucrari de restaurare care au vizat redarea aspectului de castel fortificat din perioada de glorie a secolului al XVII-lea. 

Odata ce patrunzi pe poarta cetatii si incepi sa colinzi vastele incaperi iti dai seama cat de mareata si de maiestuoasa este! Noua ne-au trebuit vreo doua ore sa o vizitam, insa ce-i drept, am zabovit mai mult in interior pentru ca aici, la nivelul al II-lea al cetatii, este amenajat totodata si Muzeul Tarii Fagarasului "Valer Literat". 

sursa foto: info-fagaras.ro

Muzeul cuprinde  20 de colectii, precum cele de: arheologie, arme, numismatica, documente, carte veche,  lapidariu, glajarie (sticlarie), arta decorativa si plastica, ceramica populara, port popular, tesaturi, obiceiuri, icoane pe sticla, arta lemnului, mestesuguri si altele.

In muzeu  este prezentata in detaliu, evolutia civilizatiei Tarii Fagarasului, expozitia fiind structurata pe trei sectiuni: istoria Tarii Fagarasului (de la epoca bronzului pana la 1 Decembrie 1918), etnografia zonei  si arta plastica si decorativa.

De asemenea, au fost reconstituite  multe piese de mobilier de epoca si armuri, care impodobesc acum incaperile ample din cetate, precum si renumita Sala a Dietei.

Sala Dietei este mentionata pentru prima data in documente, in anul 1581, sub numele de "Sala Tarii" si ulterior, "Sala Mare". Initial, era frumos amenajata cu inscriptii si fresce care impodobeau peretii.

Mai tarziu, in 1632, Sala Dietei a fost mutata in Sala tronului, iar ulterior, a fost transformata in capela. Un document din secolul al XVII-lea, arata a aici existau cateva randuri de scaune de rugaciune, pentru domnitele din castel. 

Scrierile consemneaza ca dupa transformarea cetatii in garnizoana militara, aici exista un mecanism numit „Fecioara de fier“, chiar langa vechea capela. 

Condamnatului la moarte intemnitat aici, i se spunea că este iertat de pedeapsa daca va saruta icoana Fecioarei Maria de la pieptul unei statui a Sfintei Fecioare. In momentul in care acesta saruta icoana, se declansa un mecanism prin care bratele statuii, cu niste cutite, strapungeau trupul condamnatului. Corpul cadea apoi intr-un canal cu sulite asezate vertical, iar apa spala orice urmă de sange.

Sigur ca in prezent, temuta "Fecioara de fier" nu mai exista, ci doar macabrele povestiri legate de ea, ne mai suscita interesul. Mergem mai departe, asadar si coboram o frumoasa scara melcata din lemn, spre a a junge iar, la primul nivel al cetatii.

Imi amintesc faptul ca in urma cu vreo doi ani cred, citeam in presa ca Cetatea Fagarasului a fost clasata pe locul al doilea al celor mai interesante zece castele ale lumii, conform unui clasament publicat in Hooper, un site dedicat planificarii calatoriilor. Acesta o clasifica drept "una dintre cele mai mari si mai bine conservate cetati feudale din Europa de Est". 

Daca o fi asa sau nu, nu pot spune, caci nu le-am vazut pe celelalte mentionate, decat in fotografii. Cert este insa, ca este intr-adevar cea mai maiestuoasa si bine conservata cetate, pe care am vazut-o noi, in Romania.

Ajunsi in exteriorul cetatii, imaginile surprinse nu fac decat sa ne confirma acest lucru si nu ne dam dusi de aici usor, chiar daca peste noi se scutura norii plumburii de toamna.

Cetatea este inconjurata de un sant de aparare, construit in secolul al XVII-lea si legat printr-un canal secret de raul Olt, peste care, la intrarea in cetate, fusese candva un pod rabatabil.

Ploaia se inteste insa, iar noi trebuie sa ne asternem la drum. Inainte de plecare insa, cautam sa mai surprindem cateva fete ale acestei minunate cetati, pe care spre s-o mai pot revedea candva.

Asa cum am mai spus si cu alte ocazii, este destul de greu sa scrii despre cetati si castele, sa surprinzi deopotriva trecutul si prezentul in cuvinte si sa exprimi sentimente si stari pe care le-ai simtit atunci cand le-ai vizitat. 

Tot ce vreau sa mai spun acum este ca Cetatea Fagarasului m-a impresionat puternic, ca de fiecare data cand vizitam astfel de locuri, atat prin frumusetea arhitectonica, prin istoria ei, care emana din ungherele cele mai ascunse, dar si prin felul in care a fost amenajata, intr-un mod cu totul somptuos si meritat.