Capela Arhiereilor, Panteonul Blajului

Blajul a fost leaganul unor evenimente memorabile din istoria poporului roman si locul care a tinut nestinsa flacara luptei pentru emancipare sociala si nationala in constiinta poporului roman. 

Blajul este atestat documentar pentru prima data in anul 1271, printr-un document semnat de regele Ungariei, Stefan al  V-lea. Numele localitatii provine de la de la Blasiu, fiul lui Hebord. Ulterior, in anul 1346, localitatea este atestata sub numele de “Balazsfalva”.

La Adunarea Nationala din 3-15 Mai 1848 de pe Campia Libertatii, prezenta unor fruntasi revolutionari din Moldova si Tara Romaneasca a imprimat acestei adunari profilul solidaritatii generale romanesti. Cu acest prilej poporul si-a exprimat dorinta de unire prin cuvintele “Noi vrem sa ne unim cu tara”.

Blajul a fost concomitent centru istoric, cultural şi nu in ultimul rand, religios. Oriunde ai calca e aproape imposibil sa nu gaseşti o reprezentare a lucrurilor despre care ai citit în cartile de istorie. Inca de la 1754, Blajul  a fost numit „Oraşul Școlilor”.

La Blaj a „răsărit Soarele românilor” spunea Ion Heliade Rădulescu, primul preşedinte al Academiei Române, caci aici, in anul 1754, datorita episcopului Petru Pavel Aron, si-a deschis portile prima scoală publică cu limba de predare romana. Mai tarziu, poetul naţional Mihai Eminescu care avea sa viziteze mica urbe de la confluenta Tarnavelor, ii va da un nume cu rezonanţă peste veacuri: „Mica Romă”. Astăzi ne mandrim cu faptul ca aici, in "Orasul scolilor", s-a predat pentru prima dată in limba romana si au fost tiparite primele manuale romaneşti.

 In 1761 la Blaj se organizau primele spectacole de teatru din tara, iar la 1881, Alexandru Borza infiinta prima gradina botanică scolara din lume, pe langă o scoală secundara, gradina care exista si astazi. Centru al greco-catolicismului, Blajul se lauda si astazi cu cel mai mare iconostas din Romania aflat in Catedrala "Sfanta Treime".

Nu intentionez insa, sa scriu astazi despre orasul de care mi se leaga intreaga viata, ci o voi face probabil altadata, cand ma voi fi documentat mai bine, iar cunostintele dobandite in anii de scoala, imi vor fi improspatate. Ceea ce vreau azi, este sa istorisesc cate ceva, despre mica bisericuta prea putin stiuta in afara orasului, dar binecunoscuta in lumea crestina si mai ales, comunitatea greco-catolica, drept "Capela Arhiereilor".

In spatele Colegiului Naţional „I.M. Clain” (in trecut numit "Institutul Recunostintei), se afla  Capela Arhiereilor, un valoros panteon al Blajului, ridicat in perioada 1925-1937 sub mitropolitul Vasile Suciu.
Aici isi dorm somnul de veci episcopii si mitropolitii greco-catolici ai Blajului, care s-au distins prin activitatea lor carturareasca si filantropica.

 sursa foto: mapio.net

 sursa foto:ziarulunirea.com

Mitropolitul Vasile Suciu a considerat ca in apropierea Institutului, trebuie sa se construiasca o capela pentru elevii şi surorile din institut, urmand ca in subsolul ei să fie mutate ramasitele arhiereilor Blajului. 

”Construcţia lăcaşului a început în 1935, iar în 31 octombrie 1937 osemintele arhiereilor aşezate în şase sicriaşe purtate pe umeri de preoţi tineri au fost mutate din cripta din curtea castelului (n.a. Castelul Mitropolitan) în noua criptă a capelei" (sursa: ”Vatră de credinţă, istorie şi cultură românească”, autori Ion Moldovan si Alexandru Petărlecean). 

In interiorul Capelei se afla ramasitele pamanteşti a sapte episcopi si mitropoliti greco-catolici: Petru Pavel Aron, Atanasie Rednic, Grigore Maior, Ioan Bob, Ioan Lemeny, Ioan Vancea si Alexandru Nicolescu. Zilnic, la Capela Arhiereilor au loc slujbe religioase si alte evenimente din viata Bisericii Greco-Catolice, precum si evocari ale personalitatilor care isi dorm somnul de veci aici.

Aici se află rămăşiţele pământeşti a şapte episcopi şi mitropoliţi greco-catolici: Petru Pavel Aron (1752 - 1764), Atanasie Rednic (1764 - 1772), Grigore Maior (1772 - 1782), Ioan Bob (1782 - 1830), Ioan Lemeny (1832 - 1850), Ioan Vancea (1869 - 1892) şi Alexandru Nicolescu (1935 - 1941). Periodic la Capela Arhiereilor au loc slujbe religioase şi alte evenimente din viaţa Bisericii Greco-Catolice, precum şi evocări ale personalităţilor ce îşi duc somnul de veci aici.

Citeste mai mult: adev.ro/obt

 sursa foto: e-communio.ro

N-a fost dintodeauna insa, astfel. In anii grei de comunism, cand Biserica Romana Unita cu Roma a fost scoasa in afara legii, iar preotii greco-catolici erau aspru prigoniti de catre comunisti, s-a cautat minimizarea importantei Capelei Arhiereilor cat mai mult cu putinta si s-a cautat ca in cele din urma locuitorii Blajului si nu numai, sa uite cu desavarsire de cei inmormantati acolo.

Astfel, in 1948, după instaurarea regimului comunist, capela a fost transformata in magazie, iar cripta in depozit pentru legume. Demersul privind lacasul de cult de la Blaj a făcut parte din campania pusa la care de fosta Securitate, pentru a reduce la tacere vocile personalitatilor de religie greco-catolică din Transilvania. 

Copil fiind, strabateam Blajul in lung si-n lat, impreuna cu bunicul meu. Cunosteam aproape pe de rost istoria orasului si imi amintesc ca eram fascinata de micuta "capela din spatele liceului", cum obisnuiau sa o numesc. Desi eram mica, intelegeam multe din ceea ce-mi istorisea bunicul si ma simteam indignata de faptul ca nu i se acorda acesteia cinstea cuvenita, mi se parea un sacrilegiu ca mormintele atator episcopi importanti sa intr-un depozit, asa cum ajunsese Capela Arhiereilor.

Obisnuiam ca atunci cand ne plimbam prin gradina liceului sau coboram Dealul Crucii sprea a veni acasa, sa ne furisam pe langa capela si sa incercam a privi inauntru, mai ales eu, printre zabrelele geamurilor de la subsol, pentru a zari ceva, inauntru. Era insa greu de deslusit ce se afla acolo, din cauza gratiilor care acopereau ferestrele si a intunericului dinauntru.

Am avut insa ocazia sa vad in ce fel de cladire se transformase capela, cativa ani mai tarziu, cand, pe bancile liceului aflati, am fost dusi la un moment dat in subsolul capelei, spre a scoate "materiale" de acolo. Fiind un liceu cu profil industrial, liceul "Iacob Muresianu", asa cum se numea pe vremea aceea actualul Colegiu I.Micu Clain, eram obligati sa avem si ore de "practica" in atelierul scolii. 

Eu personal, uram acele zile, cand imbracata intr-o salopeta albastra, eram nevoita, ca si colegii mei de altfel, sa prestez tot felul de munci la care nu ma pricepeam deloc, printre strunguri, masini de gaurit si de frezat, precum si diverse materiale metalice, uleiuri si span metalic, ale caror mirosuri ramaneau impregnate in nari si in haine, pentru mult timp. La sfarsitul acelor zile, ma simteam lipsita de importanta si pe cale de a ma indobitoci; imi simteam destinul lipsit de orice viitor, ori cel mult, ma putem imagina cu un ciocan in mana si cu parul strans in batic, chinuindu-ma sa mesteresc ceva pe la vreun strung.

Din fericire, n-a fost sa fie asa si in afara episodului din scoala in care am patruns in subsolul capelei pentru a scoate "materiale" de acolo, am avut ocazia, nu multi ani mai tarziu, sa intru de multe ori in capela, spre a asista la slujbele religioase ce se tin acolo sau puri si simplu, doar spre a rosti o rugaciune.

In tineretea mea, timp de vreo sapte ani am lucrat la liceu si nu de putine ori mergeam in pauze ori in vreo "fereastra" pe care o aveam intre ore, in capela care pe vremea aceea, comunica direct cu cladirea liceului. Obisnuiam sa ma reculeg acolo, in linistea si racoarea din interior, ragaz dupa care ma simteam mult mai linistita si impacata cu mine insami. 

In timpul acela, capela era zugravita simplu, fara icoane pe pereti, asa cum sunt majoritatea bisericilor catolice, astazi. La inceput, dupa Revolutie si dupa ce capela a fost retrocedata Bisericii Unite cu Roma, slujbele erau oficiate de catre preotul si calugarul asumptionist Bernerd Stef, despre care merita sa aflati mai multe aici. 

sursa foto: bru.ro

In anii din urma, prin grija actualului parinte paroh Cristian Rus si a unor donatori ale caror nume nu le cunosc asa incat sa-i pot aminti aici, Capela Arhiereilor a fost infrumusetata si pot spune readusa la viata, cu numeroase picturi religioase, care-i impodobesc peretii. Acest lucru ii confera o infatisare frumoasa si-i scoate in evidenta, apartenenta la bisericile greco-catolice de rit bizantin. 

 sura foto: e-communio.ro

 Iata cum arata interiorul Capelei Arhiereilor astazi:

fotografii din arhiva personala

In subsolul capelei s-a amenajat intre timp, cu multi ani in urma, o capela mortuara, unde sunt depuse trupurile celor adormiti, in memoria carora se celebreaza slujbe, inainte ca acestia sa fie condusi pe ultimul drum.

Mai trebuie spus ca Biserica Română Unită cu Roma Greco-Catolică, din cadrul careia face parte si Capela Arhiereilor cu Hramul "Adormirea Maicii Domnului" (ce pastoreste Parohia II Greco-Catolica Blaj),  este organizata ca biserica arhiepiscopala majora, cu sediul la Blaj. 

Arhiepiscopia majora este compusa din Arhiepiscopia de Fagaras si Alba Iulia, Episcopia de Oradea, Episcopia de Cluj-Gherla, Episcopia de Lugoj si Episcopia Maramureşului.

Arhiepiscopul Major al Bisericii Romane Unite cu Roma, este, din 1994 si pana in prezent. I.P.S. Lucian Muresan.

Supravietuind asadar, prin mila lui Dumnezeu, opresiunii comuniste de mei bine de patruzeci de ani, iata ca aceasta mica dar plina de insemnatate Capela a Arhiereilor, a renascut precum pasarea Phoenix, capatandu-si stralucirea si importanta care i-a fost conferita intru inceput.

In interiorul Capelei Arhiereilor, tacut si modest ascunsa in spatele uneia dintre cele mai importante scoli ale Blajului, isi gasesc linistea si se reculeg zilnic dar si la marile sarbatori, zeci de crestini localnici. 

Acest lucru poate fi simtit de catre oricine se abate prin aceste locuri - si chiar este invitat sa o faca - in cautarea spiritualitatii sau fie din intamplare, avand certitudinea ca Maica Sfanta va binecuvanta toate sufletele care vor trece pragul Capelei Arhiereilor din Blaj.

 sursa foto: viziteazablajul.ro

surse documentare: e-communio.ro, bru.ro, viziteazablajul.ro, primaria blaj.ro, wikipedia.ro

în trecut Institutul Recunoştinţei, constituit de către mitropolitul Vasile Suciu. Acesta a considerat că trebuie să se construiască în apropiere o capelă pentru elevii şi surorile din institut, urmând ca în subsolul ei să fie mutate rămăşiţele arhiereilor Blajului. ”Construcţia lăcaşului a început în 1935, iar în 31 octombrie 1937 osemintele arhiereilor aşezate în şase sicriaşe purtate pe umeri de preoţi tineri au fost mutate din cripta din curtea castelului în noua criptă a capelei", aflăm din volumul ”Vatră de credinţă, istorie şi cultură românească”, lucrare având ca autori pe Ion Moldovan şi Alexandru Petărlecean. ”Capela Arhiereilor” a fost transformată în 1948, după instaurarea regimului comunist, în magazie, iar cripta în depozit pentru legume. Biserica greco-catolica era la vremea respectivă scoasă în afara legii de către noua administraţie comunostă din România. Demersul privind lăcaşul de cult de la Blaj a făcut parte din campania pusă la care de fosta securitate pentru a reduce la tăcere vocile personalităţilor de religie greco-catolică din Transilvania.

Citeste mai mult: adev.ro/obtuwc

în trecut Institutul Recunoştinţei, constituit de către mitropolitul Vasile Suciu. Acesta a considerat că trebuie să se construiască în apropiere o capelă pentru elevii şi surorile din institut, urmând ca în subsolul ei să fie mutate rămăşiţele arhiereilor Blajului. ”Construcţia lăcaşului a început în 1935, iar în 31 octombrie 1937 osemintele arhiereilor aşezate în şase sicriaşe purtate pe umeri de preoţi tineri au fost mutate din cripta din curtea castelului în noua criptă a capelei", aflăm din volumul ”Vatră de credinţă, istorie şi cultură românească”, lucrare având ca autori pe Ion Moldovan şi Alexandru Petărlecean. ”Capela Arhiereilor” a fost transformată în 1948, după instaurarea regimului comunist, în magazie, iar cripta în depozit pentru legume. Biserica greco-catolica era la vremea respectivă scoasă în afara legii de către noua administraţie comunostă din România. Demersul privind lăcaşul de cult de la Blaj a făcut parte din campania pusă la care de fosta securitate pentru a reduce la tăcere vocile personalităţilor de religie greco-catolică din Transilvania.

Citeste mai mult: adev.r

Capela Arhiereilor se află în Blaj, în spatele Colegiului Naţional ”I. M. Klein”, în trecut Institutul Recunoştinţei, constituit de către mitropolitul Vasile Suciu. Acesta a considerat că trebuie să se construiască în apropiere o capelă pentru elevii şi surorile din institut, urmând ca în subsolul ei să fie mutate rămăşiţele arhiereilor Blajului. ”Construcţia lăcaşului a început în 1935, iar în 31 octombrie 1937 osemintele arhiereilor aşezate în şase sicriaşe purtate pe umeri de preoţi tineri au fost mutate din cripta din curtea castelului în noua criptă a capelei", aflăm din volumul ”Vatră de credinţă, istorie şi cultură românească”, lucrare având ca autori pe Ion Moldovan şi Alexandru Petărlecean. ”Capela Arhiereilor” a fost transformată în 1948, după instaurarea regimului comunist, în magazie, iar cripta în depozit pentru legume. Biserica greco-catolica era la vremea respectivă scoasă în afara legii de către noua administraţie comunostă din România. Demersul privind lăcaşul de cult de la Blaj a făcut parte din campania pusă la care de fosta securitate pentru a reduce la tăcere vocile personalităţilor de religie greco-catolică din Transilvania.

Citeste mai mult: adev.ro/obtuwc

Capela Arhiereilor se află în Blaj, în spatele Colegiului Naţional ”I. M. Klein”, în trecut Institutul Recunoştinţei, constituit de către mitropolitul Vasile Suciu. Acesta a considerat că trebuie să se construiască în apropiere o capelă pentru elevii şi surorile din institut, urmând ca în subsolul ei să fie mutate rămăşiţele arhiereilor Blajului. ”Construcţia lăcaşului a început în 1935, iar în 31 octombrie 1937 osemintele arhiereilor aşezate în şase sicriaşe purtate pe umeri de preoţi tineri au fost mutate din cripta din curtea castelului în noua criptă a capelei", aflăm din volumul ”Vatră de credinţă, istorie şi cultură românească”, lucrare având ca autori pe Ion Moldovan şi Alexandru Petărlecean. ”Capela Arhiereilor” a fost transformată în 1948, după instaurarea regimului comunist, în magazie, iar cripta în depozit pentru legume. Biserica greco-catolica era la vremea respectivă scoasă în afara legii de către noua administraţie comunostă din România. Demersul privind lăcaşul de cult de la Blaj a făcut parte din campania pusă la care de fosta securitate pentru a reduce la tăcere vocile personalităţilor de religie greco-catolică din Transilvania.

Citeste mai mult: adev.r

în trecut Institutul Recunoştinţei, constituit de către mitropolitul Vasile Suciu. Acesta a considerat că trebuie să se construiască în apropiere o capelă pentru elevii şi surorile din institut, urmând ca în subsolul ei să fie mutate rămăşiţele arhiereilor Blajului. ”Construcţia lăcaşului a început în 1935, iar în 31 octombrie 1937 osemintele arhiereilor aşezate în şase sicriaşe purtate pe umeri de preoţi tineri au fost mutate din cripta din curtea castelului în noua criptă a capelei", aflăm din volumul ”Vatră de credinţă, istorie şi cultură românească”, lucrare având ca autori pe Ion Moldovan şi Alexandru Petărlecean. ”Capela Arhiereilor” a fost transformată în 1948, după instaurarea regimului comunist, în magazie, iar cripta în depozit pentru legume. Biserica greco-catolica era la vremea respectivă scoasă în afara legii de către noua administraţie comunostă din România. Demersul privind lăcaşul de cult de la Blaj a făcut parte din campania pusă la care de fosta securitate pentru a reduce la tăcere vocile personalităţilor de religie greco-catolică din Transilvania.

Citeste mai mult: adev.ro/obt