Tradiții şi obiceiuri româneşti, de Anul Nou

Multe au fost obiceiurile populare de Anul Nou, dar putine s-au perpetuat si s-au pastrat pana in zilele noastre. Printre cele mai cunoscute obiceiuri populare, care insa se practica si in prezent sunt:

URATUL COLINDĂTORILOR. Obiceiul datează din cele mai vechi timpuri, iar vacarmul produs de bice şi de buciume ar alunga forţele malefice: insectele dăunătoare, seceta, blestemele etc. Dintre alaiurile de colindători se disting capra, urşii, căiuţii, moşii şi babele. Umblatul cu "capra" e un obicei popular în Moldova, Ardeal, Muntenia şi Oltenia, acolo unde capra e numită “brezaia”, din cauza înfăţişării pestriţe.

CAPRA se confecţionează dintr-un lemn cioplit în formă de cap de capră, care se îmbracă în hârtie si ciucuri colorati. Umblatul cu capra e specific in toate regiunile tarii. După urări de sănătate şi belşug, cetele de colindători primesc în dar colaci, vin, cârnaţi şi, desigur, bani.

UMBLATUL CU URSUL. Acest obicei este întâlnit în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un „ursar”, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul „puiului de urs”). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an.

PLUGUŞORUL. Colindătorii care vin cu "Pluguşorul" evocă prosperitatea şi recolta bogată. Locuitorii din Bucovina, în schimb, prezic cum va fi recolta anul următor după un ritual ce presupune alcătuirea unui calendar din cărbuni. Cărbunii sunt botezaţi cu numele fiecărei culturi şi arşi până în dimineaţa primei zile din noul an. Rodul recoltei e indicat de cantitatea de cenuşă.

BĂTAIA DE LA RUGINOASA. Celebra si neobiṣnuita confruntare din satul ieşean Ruginoasa, are rolul de a stabili ierarhia între tinerii localnici în anul ce vine. Cei care ies învingători au prioritate în abordarea fetelor din sat. Manifestările s-au soldat de multe ori cu violenţe, astfel că deseori, Poliţia ia măsuri de precauţie.

DANȚUL COŞERCILOR. În satele maramureşene, gospodinele pregătesc coşuri pline de bunătăţi, pe care le acoperă cu ştergare brodate manual. “Coşercile” sunt “dansate” apoi la o petrecere unde participă tot satul.

SORCOVA. Este bucuria copiilor, care merg din poartă în poartă cu o sorcovă confecţionată dintr- un băţ în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată. Sorcova joacă rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare celui sorcovit. De Anul Nou, se obişnuieşte ca moaşa să dea copiii la grindă.

VERGELUL. Fetele nemăritate din Bucovina se adună împreună cu ursitoarea satului. Pe masă se aşează diverse obiecte: un cuţit, pâine, pieptene, inel, piatră, grâu, sare etc., care se acoperă cu câte o strachină. Cea care vrea să afle cum îi va fi viitorul soţ iese din cameră, timp în care se schimbă ordinea obiectelor de sub străchini. Când intră în cameră, fata ridică una dintre străchini, iar ursitoarea, în funcţie de obiectul găsit, îi povesteşte cum va fi alesul. Dacă a găsit un cuţit, viitorul soţ va avea o limbă ascuţită, ca tăişul cuţitului.

sursa: jurnalspiritual.eu, ziarulunirea.ro