Astazi este Ziua Brâncuşi, zi de sarbatoare nationala. In urma cu 140 de ani, la 19 februarie 1876, se nastea marele sculptor roman, in satul Hobița, care se afla astazi in judetul Gorj. Despre viata si ascensiunea artistica a sculptorului s-au scris multe, iar celebritatea sa a facut inconjurul lumii.
Mai putine amanunte se cunosc insa, despre femeile celebre iubite de catre Brâncuşi de-a lungul vietii. Celebrele iubiri ale lui Constantin Brâncuşi au fost descrise de catre Petre Pandea, in opera intitulata "Brâncuşi. Amintiri şi exegeze", publicata in anul 1967.
Una dintre primele iubiri ale lui Brâncuşi a fost Margit Pogany, o pictorita de origine maghiara, pe care sculptorul a cunoscut-o in anul 1910 si de care s-a despartit la scurt timp, dupa nici un an de relatie. Avand-o pe aceasta drept sura de inspiratie, Brâncuşi a sculptat, in mai multe versiuni, una dintre cele mai celebre opere ale sale - "Domnisoara Pogany".
O alta "muza" a sculptorului a fost americanca de origine irlandeză Eileen Lane. La fel ca si in cazul "domnisoarei Pogany", Brâncuşi a avut si acum o relatie de scurta durata, pe parcursul a doar cateva luni, in vara anului 1922. Tot in acel an, cei doi si-au petrecut vacanta in Romania, chiar in Hobiţa, satul natal al lui Brâncuşi. Si de aceasta data, iubirea sculptorului s-a concretizat intr-o lucrare numita "Eileen Lane".
Urmatoarea iubire celebra si totodata "muza" a lui Brâncuşi, a fost printesa Maria Bonaparte. Ea a fost modelul pentru opera "Printesa X", expusa pentru prima data in anul 1919, la Grand Palais in Paris. Sculptorul spunea la acea vreme ca "am făcut materia să spună ceea ce nu se poate rosti".
Ulterior, sculptorul a trait cea mai longeviva poveste de dragoste a sa, alaturi cu miliardara americana Peggy Guggenheim. Relatia lor a durat 20 de ani, intre 1921 si 1941. Petre Pandrea mentioneaza in cartea sa faptul ca Brâncuşi o alinta pe iubita sa, numind-o "căpriţa" si "Peghiţa". Peggy l-a inspirat pe Brâncuşi sa sculpteze opera "Pasarea in vazduh".
Dupa o vizita facuta de catre Maria Tanase impreuna cu protectorul ei Dimitrie Gusti, la atelierul sculptorului, solista nu l-a mai parasit pe acesta, indragindu-l foarte mult. Dimitri Gusti, infuriat de atitudinea cantaretei, a abandonat-o la Paris, lasand-o sa se descurce de una singura. Maria insa, a continuat sa traiasca in "orasul luminilor", alaturi de Brâncuşi.
Chiar daca nu a sculptat-o niciodata, Brâncuşi isi marturisea dragostea fata de Maria Tanase, spunandu-i: "Când te ascult cum le zici, Mărie, aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru o Pasăre Măiastră! Auzi tu, fată, mă înţelegi? Vezi, tu, Mărie! Am colindat toată lumea, mă cunoaşte tot pământul prin ce m-am priceput să fac, dar când aud cântecele noastre, mă apucă un dor de ţară, de oltenii tăi şi-ai mei, de apa tânguitoare a Jiului, de satul meu...Auzi? Mă-nţelegi?"
Cu timpul insa, Brâncuşi a incercat sa o determine pe Maria Tanase sa renunte la a mai canta cantece de petrecere si in schimb, sa urce pe marile scene ale lumii, pentru a canta in spectacole de opera. Brâncuşi era de parere ca solista nu ar trebui sa se coboare la nivelul unui simplu cantaret intr-un restaurant, iar cantecele ei sa fie auzite doar de petrecareti.
In anul 1939, cu prilejul Expozitiei Mondiale de la New York, Maria Tanase i-a cantat presedintelui de atunci al SUA, Franklin Roosevelt, melodia "Ţine, Leano, cu Roosevelt!", ceea ce l-a iritat pe Brâncuşi. Acesta era indignat de faptul ca iubita lui si-a construit faima cantand cantece de petrecere si nu piese autentice romanesti.
In acelasi an, relatia dintre cei doi a luat sfarsit. Maria Tanase Acesta declarase, la un moment dat, ca dragostea dintre ei "a venit la momentul oportun şi a durat exact cât trebuia, până când ne-am plictisit unul de celălalt".
Dupa cativa ani, in 1944, solista a inceput sa cante opereta, renuntand la spectacolele organizate in restaurantele din Bucuresti. Recitalurile Mariei Tanase nu s-au ridicat inaltimea asteptarilor publicului, asa ca, solista s-a reintors la muzica de petrecere care a consacrat-o.
In ceea ce-l priveste pe Constantin Brâncuşi, acesta s-a savarsit din viata la Paris, batran, bogat si celebru, la varsta de 87 de ani, lasand in urma sa opere de o inegalabila valoare artistica.
In ceea ce-l priveste pe Constantin Brâncuşi, acesta s-a savarsit din viata la Paris, batran, bogat si celebru, la varsta de 87 de ani, lasand in urma sa opere de o inegalabila valoare artistica.
surse:
Wikipedia, descopera.ro
Wikipedia, descopera.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu